Stimate domnule Mihail Ciocanu,
Cu prilejul zilei Dumneavoastră de naştere, Vă adresăm cele mai calde urări de sănătate, fericire şi viaţă îndelungată, alături de cei dragi şi apropiaţi. detalii...
22.10.2018

Comunicat de presă
Intervenţie de tratament a accidentului vascular cerebral, prin neurotrombextracţie, realizată în premieră în cadrul IMU... detalii...
17.10.2018

Funcţii vacante
In rezultatul desfasurarii concursului din data de 10.09.2018, pentru functia de sef, Sectia Chirurgie nr.2, invingator a fost desemnat domnul Sergiu Zaharia.
detalii...
11.09.2018

Funcţii vacante
Lista candidaţilor admişi la concursul pentru ocuparea funcţiei vacante:
Şef secţie, Chirurgie nr. 2 : 1. Sergiu Zaharia Candidaţii admişi pentru participare la concursul de suplinire a funcţiei vacante sunt invitaţi pentru susţinerea interviului, la IMSP Institutul de Medicină Urgentă, str.Toma Ciorbă 1, blocul administrativ, et.3, Sala de şedinţe, la 10 septembrie 2018, ora 14.00. detalii...
07.09.2018

Notă informativă
Pacientul D.E. a fost transferat din Spitalul Raional Ştefan-Vodă, la data de 23 august 2018, ora 01:34 min., cu diagnosticul "Sindrom de compresiune a antebraţului stâng"
detalii...
06.09.2018

O nouă reuşită medicală la Institutul de Medicină Urgentă
Medicii IMSP Institutului de Medicină Urgentă au intervenit cu succes în cazul unui pacient în stare gravă, diagnosticat cu hernie diafragmală pe stânga, cu deplasarea splinei, torsiunea şi strangularea stomacului.
detalii...
05.09.2018

Comunicat de Precizare
În urma difuzării în sursele mass-media a unei Ştiri privind o femeie în vârstă de 35 de ani, locuitoare a Federaţiei Ruse care a venint în vacanţă în Republica Moldova Şi a suferit un ruptura de anevrism de arteră carotidă interna dreaptă, iar directorul IMSP IMU nu permite efectuarea unei intervenţii chirurgicale necesare, IMSP IMU vine cu următoarele precizări:
detalii...
15.08.2018

Funcţii vacante
IMSP Institutul de Medicină Urgentă, cu sediul în municipiul Chişinău, str. Toma Ciorbă, 1, anunţă iniţierea procedurii de ocupare prin concurs a funcţiei vacante de Şef, Secţia Chirurgie Nr.2.
detalii...

17.11.2017

Săptămâna mondială de supravegehere a rezistenţei antimicrobiene


Administrarea antibioticelor: abordare specializată

Anual, fiecare a 3-a săptămână a lunii noiembrie pe mapamond este consacrată Săptămânii de supravegehere şi combatere a rezistenței antimicrobiene. În acest context, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova de comun cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor au emis ordinele nr. 822 din 27.10.2017 şi, respectiv, nr. 353 din 25.10.2017 privind acţiunile ce urmează a fi desfăşurate în această perioadă cu îndemnul tranşant către populaţie “Înainte de a utiliza antibiotice, solicitaţi sfatul unui specialist calificat”.

Ca urmare a acestui deziderat Institutul de Medicină Urgentă a organizat şi desfăşurat pe parcursul săptămânii mai multe acţiuni cu caracter informativ, de organizare şi promovare a bunelor practici în domeniul supravegherii rezistenţei antimicrobiene, infecţiilor nozocomiale, consumului şi administrării raţionale a antibioticelor.

Care este situaţia în lume referitor la rezistenţa antimicrobiană, consumul de antibiotice şi ce măsuri se întreprind pe subiectul respectiv? La această întrebare l-am rugat să ne răspundă pe Emilian Bernaz, doctor în științe farmaceutice, conferinţiar universitar, farmacist-clinician al IMU.

Dr. Emilian Bernaz: Conform datelor raportate de Reţeaua Europenă de Supraveghere a Rezistenţei Antimicrobiene (EARS-Net) pentru perioada 2012-2015 gravitatea rezistenţei antimicrobiene din Europa variază în funcţie de specia bacteriană, grupul antimicrobian şi regiunea geografică. Cea mai îngrijorătoare situaţie din această perspectivă se crează în cazul bacteriilor gram-negative (Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae cu Klebsiella oxytoca, Enterobacter aerogenes, Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter ş.a.), procentul de rezistenţă la antibiotice, în diferite ţări ale UE, fiind în creştere. Numai în ultimii patru ani (2012-2015), rezistenţa la cefalosporine de generaţia a treia, fluorochinolone şi aminoglicozide atât în cazul Escherichiei coli, cât şi Klebsiellei pneumonia, a crescut semnificativ. Tendinţe de creştere au fost observate în ţările din Sudul Europei, unde rezistenţa antimicrobiană este mai mare, precum şi în ţările din Nordul Europei, unde rezistenţa este mai mică.

Pentru combaterea rezistenţei microbiene, în special, a celei determinate de agenţii patogeni multirezistenţi, este nevoie de administrat un tratament medical combinat cu antibiotice istorice (vechi) cum ar fi polimixinele (reprezentantul principal colistina), ce evidenţiază un grad înalt de toxicitate.

RAM reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice şi a siguranţei pacienţilor, ceea ce duce la creşterea costurilor asistenţei medicale, la eşecul tratamentului pacientului şi la deces. Analizele efectuate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) din 2009 estimează, că infecţiile cauzate de microbi patogeni rezistenţi la antibiotice sunt cauza a circa 25 000 de decese anual (în Europa), iar costurile asistenţei medicale şi pierderile de productivitate se estimează la aproape 1,5 miliarde de euro.

Principalii factori ce stau la baza apariţiei şi răspândirii RAM sunt utilizarea iraţională a antibioticelor, răspândirea infecţiilor între oameni, animale şi mediul înconjurător. Problema RAM solicită eforturi consolidate la nivelul statelor membre ale UE, precum şi o cooperare internaţională strânsă. Direcţiile de soluţionare a ei constau din 10 paşi principali:

1. Conştientizarea publică

2. Crearea unor condiţii adecvate de sanitărie şi igienă

3. Limitarea utilizării antibioticelor în agricultură şi mediul înconjurător

4. Vaccinarea periodică a populaţiei şi animalelor

5. Suprevegherea şi controlul strict al regimului antimicrobian

6. Diagnosticarea rapidă a cazurilor de infecţie

7. Perfecţionarea capitalului uman

8. Utilizarea raţională şi corectă a antibioticelor

9. Dezvoltarea fondului global de inovare

10. Coordonarea internaţională a acţiunilor

Se cere menţionat faptul, că în prezent doar 5% din capitalul companiilor farmaceutice din lume, provenit din realizarea antibioticelor, este direcţionat către domeniul cercetării şi descoperirii noilor grupe de antibiotice.

Un factor important în prevenirea şi combaterea infecţiilor microbiene este grija pentru apa potabilă. S-a demonstrat că 60% de infecţii se transmit prin consumul apei poluate. Însă cel mai important factor (nociv) asupra creşterii rezistenţei antimicrobiene este utilizarea iraţională a antibioticelor.

Cum putem reduce riscul de infectare a pacienţilor şi ce alternative folosim atunci când rezistenţa antimicrobiană la antibiotice este mare? Practica europeană ne spune, că în tratamentul maladiilor infecţioase antibioticele pot fi înlocuite des cu produse alternative, cum sunt:

1. Terapia cu fagi, adică cu viruşi naturali sau modificaţi ce atacă şi ucid bacteriile

2. Lizina, o enzimă ce acţionează direct şi rapid asupra bacteriilor

3. Anticorpi. Aceştea se leagă de anumite bacterii sau produsele lor, reducând în aşa fel capacitatea de provocare a infecţiei

4. Stimularea imunităţii în vederea îmbunătăţirii capacităţii sistemului imun al pacientului

5. Peptidele, nişte produse naturale, care apără animalele împotriva infecţiilor

6. Probioticele : bacterii vii din alimentaţia noastră cotidiană, foarte binefăcătoare sănătăţii. Probioticele sunt principalul element nutritiv al microflorei intestinale şi în prezent în medicină sunt recunoscute drept al patrulea organ al tractului digestiv sau Microbiota intestinală. Se consideră, ca aproximativ 80% din sistemul imunitar se găseşte la nivelul colonului, deci, buna funcţionare a acestuia merită atenţie.

În cazul admilistrării de antibiotice vom reţine, că utilizarea corectă se face pe stomacul gol şi fără alte medicamente concomitent. Foarte important: antibioticele se iau cu suficientă apă plată pentru a preveni iritaţiile esofagului.

De foarte multe ori antibioticele se administrează concomitent cu medicamentele de tip aintiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi, de exemplu: aspirina, ibuprofenul, diclofenacul, piroxicamul, indometacinul, ketoprofenul etc. Trebuie să ştim, că de multe ori aceste antiinflamatoare reduc inflamaţia la locul infecţiei, diminuând semnificativ penetrarea antibioticului în zonele respective şi, astfel, micşorează eficacitatea tratamentului antiinfecţios.

Ce probleme întâlnim în procesul de combatere a infecţiilor şi rezistenţei microbiene la antibiotice?

În fond, ne confruntăm cu aceleaşi probleme ca şi în restul instituţiilor medicale spitaliceşti din republică. Ceea ce s-a reuşit este, că în ultimii ani instituţia a căutat să extindă aria de preocupări în acest domeniu, studiind şi „împrumutând” experienţele bune din alte ţări. Pe parcursul a 2 ani IMU a avut un program benefic de colaborare cu Spitalul Universitar din or. Tartu, Estonia, în urma căruia instituţia a progresat considerabil pe direcţia supravegherii şi controlului rezistenţei antimicrobiene, combaterii infecţiilor nozocomiale şi asigurării unui regim sanitaro-epidimiologic optimal.

Un rol important în asigurarea supravegherii rezistenţei antimicrobiene şi utilizării raţionale de antibiotice în IMU le revine specialiştilor catedrelor universitare de epidemiologie, farmacologie şi farmacologie clinică, farmacologie şi farmacie lcinică, care efectuază regulat evaluări cu prezentarea unor concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii tratamentului antimicrobian.

Consumul de antibiotice în doze definite pentru o zi (unitate de măsură introdusă de OMS) care în anul 2009 a constituit 662,4 DDZ la 1000 paturi ocupate s-a redus până la 464,1 DDZ sau cu 30% ce corespunde mediei în spitalele din ţările UE. Rezultate obţinute nu în ultimul rând se datorează evaluării ştiinţifice a calităţii asigurării, consumului de antibiotice şi rezistenţei antimicrobiene pe parcursul a 6 ani cu rapoarte regulate la consiliile medicale şi volante petrecute în instituţie şi subdiviziunile acesteia care a rezultat cu publicarea primei monografii internaţionale în acest sens din Republica Moldova.

Pe parcursul săptămânii de referinţă în cadrul departamentelor s-au petrecut şedinţe, dezbateri şi întâlniri cu personalul medical, la care au fost dezvăluite condiţiile şi oportunităţile de supraveghere eficientă a rezistenţei antimicrobiene, de combatere a infecţiilor nozocomiale, de gestionare a consumului argumentat de antibiotice şi importanţa utilizării produselor alternative cu acelaşi efect de remediu, dar inofensiv, cum ar fi probioticele.

Săptămâna mondială de supraveghere a rezistenţei antimicrobiene se desfăşoară sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.


Serviciul de presa IMU


http://golubev.urgenta.md/ http://galex.md/